MUNICIPIUL PITEȘTI
CONSILIUL LOCAL
DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PITEȘTI
CENTRUL DE ÎNGRIJIRE ȘI EDUCAȚIE TIMPURIE CREȘE PITEȘTI
PROGRAMUL ZILNIC PENTRU COPII
MUNICIPIUL PITEȘTI
CONSILIUL LOCAL
DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PITEȘTI
CENTRUL DE ÎNGRIJIRE ȘI EDUCAȚIE TIMPURIE CREȘE PITEȘTI
”Copiii învață mai bine atunci când sunt într-un climat socio-afectiv sigur,când relaționează plăcut cu părinții, cu educatorii și cu ceilalți din jurul lor”
John Bennet – UNESCO – 2004
DOMENIILE DE DEZVOLTARE ALE COPILULUI
- Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei personale – cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum ar fi alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi abilităţireferitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, alte practici de menţinere a sănătăţii şi securităţii personale;
2. Dezvoltarea socio-emoţională – vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu;
3. Capacități și atitudini față de învăţare – se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur;
4. Dezvoltarea limbajului,a comunicării și a premiselor citirii și scrierii – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului) și a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală, nonverbală şi verbală) şi preachizițiile pentru scris-citit;
5. Dezvoltarea cognitivă – reprezintă abilitatea copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablităţile de gîndire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţe referitoare la lume şi mediul înconjurător.
ASPECTELE VIZATE DE ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE
1. Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului;
2. Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul înconjurător;
3. Încurajarea explorărilor, exerciţiilor și experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;
4. Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
5. Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi,deprinderi şi atitudini necesare pe tot parcursul vieţii.
CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Activitățile tematice – se realizează prin:
– jocul (jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție, joc didactic, jocul imitativ, etc.);
– activitățile artistice și de îndemânare (desen, pictură, modelaj, activități practice, etc.);
– activitățile de muzică și mișcare (audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, cântece, etc.);
– activitățile de creație și de comunicare (povestiri, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte și verbal-imitative, exerciții onomatopeice, utilizarea fișelor de lucru);
– activitățile de cunoaștere (observări, lecturi după imagini, activități matematice cu jucării și obiecte concrete, convorbiri cu și fără suport intuitiv, jocuri didactice, utilizarea fișelor de lucru);
2. Jocurile şi activităţile liber-alese
– sunt cele pe care, de regulă, copiii şi le aleg şi care îi ajută să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris, etc.;
– ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual și pot fi abordate, în manieră integrată,cu activitățile tematice/pe domenii experiențiale și cu activitățile pentru dezvoltare personală;
3. Rutinele
– sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei;
– ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia;
– rutinele înglobează, de fapt, activităţile de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, igiena – spălatul pe mâini, micul dejun, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea acasă şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi;
4. Tranziţiile
– sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei;
– mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de competențele cadrului didactic (educatorului puericultor);
– în acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută, concomitent cu momentul de tranziţie respectiv, un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii, etc.;
TEMELE ȘI ACTIVITĂȚILE EDUCAȚIONALE
– ANUL EDUCAȚIONAL 2020/2021 –